Sub egida Centrului de Cercetare a Aşezărilor şi Urbanism au apărut următoarele cărţi:

MODIFICĂRI STRUCTURALE ALE SPAȚIULUI RURAL DIN ROMANIA CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROGAMULUI CU FINANȚARE EUROPEANĂ SAPARD

ALEXANDRU Diana-Elena
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009
ISBN: 978-973-610-954-6

Punctul de vedere asupra unui subiect la prezentul continuu în contextul socioeconomic şi politic al României - dezvoltarea rurală - va deveni leitmotivul multor exegeze pentru a fi pe deplin analizat şi înţeles. Oricare cercetător îşi trasează coordonatele, după care ilustrează fenomenele şi procesele definitorii pentru clarificarea concluziilor.

Fenomenul (procesul), scopul, modalitatea de abordare şi condiţiile de implementare, coordonatele temporale (contextul socio-economic şi politic, dar şi perioada de derulare a programului de dezvoltare rurală) şi de localizare, beneficiarii şi rezultatul cuantificat constituie punctele de sprijin şi, totodată, elementele explicative care se prezintă sub forma unor exprimări interogatorii de tipul: „Ce?”, „De ce?”, „Cum?”, „Când?”, „Unde?” şi „Cui se adresează?”. Răspunsurile la aceste întrebări conturează imaginea de ansamblu creată de intervenţia comunitară asupra spaţiului naţional, fapt care implică o sintetizare a cercetării detaliate a tuturor aspectelor încadrate în teritoriul delimitat rural, o cercetare coordonată de principii şi obiective, care se clarifică treptat pe măsură ce analiza parcurge traseul clasic de la general la particular, iar în cazul nostru de la particular la general.
Lucrarea se concentrează în jurul unui subiect de actualitate, în privinţa căruia instituţiile administrative naţionale, regionale şi judeţene, manifestă încă un interes vădit. Astfel, programul de asistenţă financiară în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană SAPARD, funcţionarea acestuia în spaţiul rural românesc şi rolul de intermediar jucat în implementarea Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, obiect al Politicii Agricole Comune prin politica de dezvoltare rurală în acest interval temporal, prezintă aspecte importante care derivă din specificul acestuia, obiectivele şi axele de dezvoltare, modul de organizare şi implementare, durata şi destinaţia către beneficiari. Concomitent cu prezentarea aspectelor privind funcţionarea programului în teritoriu, se vor analiza aspectele legate de spaţiul rural, suport al obiectivelor de dezvoltare, beneficiarii programului (comunitatea rurală, populaţia agricolă, micii fermieri, întreprinderile mici şi mijlocii, administraţiile locale), cadrul instituţional care îl coordonează şi, nu în ultimul rând, contextul economico-social în care reuşim să surprindem transformările imprimate de o perioadă de tranziţie de la un sistem economic necoordonat şi dezechilibrat, la un statut de economie de piaţă funcţională, determinată de un spaţiu productiv şi competitiv. Acest postulat apare ca o condiţie obligatorie pentru procesul de integrare în Uniunea Europeană, fapt care implică eforturi, mai ales de ordin financiar, pentru alinierea, optimist spus, la piaţa economică a comunităţii [full text].
 

TEREBLECEA. UN SAT LA MARGINE DE ȚARĂ

CREȚU Ion
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
ISBN: 978-973-595-172-6

Ion CREŢU ne prezintă o lume rurală, cea din Tereblecea, trecută prin aprigele, sălbaticele şi necruţătoarele teascuri ale “braviei” sovietice, regenerată aidoma păsării Phoenix, mai falnică, mai mândră şi mai harnică, un Oradur sau un Lidice, neconsemnat în memoriile marii istorii, dar cu suferinţe şi chinuri de pe acelaşi taler al echivalenţei. Sat şi oameni din “margine de ţară”, Tereblecea, ce priveşte cu speranţă şi dor de pe dealul din stânga Siretului spre un timp al normalităţii şi al omeniei între oameni şi fraţi!

Autorul, prin evocarea faptelor de o cutremurătoare forţă emoţională, petrecute între anii 1941-1945, şi apoi în timpul bolşevismului stalinist, aduce satul natal pe acelaşi altar al suferinţelor umane comparabile cu cele din cunoscutele lagăre ale morţii prin care s-au petrecut milioane de vieţi umane, o adevarată Golgotă a neamului românesc, decimată programat în stepele kazahe, Siberia, Munţii Ural şi ţinuturile vitrege de pe malul lacului Onega. Familii mutilate, lacrimi şi sărăcie, zbierăte ale deznădejdii, barbarie “proletară„ şi primitivism trogloditic, se asociază în scrierea lui Ion CREŢU în a evoca dramele unor oameni a căror vină a fost aceea că şi-au durat căminele şi vatra, traiul şi graiul...la “margine de ţară”. Prin aceste restituiri autorul aduce dulcele sat bucovinean în inima fierbinte a Ţării. Un sat de margine, mutilat şi batjocorit la comandă de către cizma murdară a unor imperii logodite cu crima şi dezmăţul, a dat lumii o pleiadă de fii ale căror chipuri strălucesc întru eternitate pe diadema de aur a civilizaţiei contemporane. Răspândiţi de la Vladivostok la San Francisco, de la ţărmul Mării Baltice şi până la crestele Carpaţilor şi inima Transilvaniei, fiii acestui sat bucovinean au îngemănat energiile lor creatoare întru propăşirea culturală, spirituală şi economică a locurilor natale. Vasile POSTEUCĂ se stinge de dorul satului natal în sunet duios de fluier, de cealaltă parte a lumii (America), lăsând un tulburător mesaj de suflet în scierea postumă “Copilul drumului”.
Este evocat în carte, deopotrivă, talentul de constructori al tereblecenilor, şi stăruinţa în a-şi edifica o zestre tehnico-edilitară care satisface exigenţele de locuit şi de instruire ale satului. Figuri de dascăli şi preoţi dedicaţi cu toată fiinţa instruirii copiilor, chiar şi în vremuri de urgie, indiferent cărei etnii au aparţinut, întregesc în chip fericit conţinutul informaţional despre lumea satului
[full text]
 

AMENAJAREA TERITORIULUI SUBURBAN AL MUNICIPIULUI BISTRIȚA

COCEAN Pompei, ZOTIC Vasile, PUIU Viorel, MOLDOVAN Ciprian
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
ISBN: 978-973-610-985-0

Studiul privind amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistriţa a fost elaborat în vederea rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale din extravilanul municipiului (definirii relaţiilor de interdependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, al dezvoltării urbanistice, al asigurării nevoii de spaţii verzi şi de agrement, de produse alimentare etc.), al relaţiilor municipiului cu teritoriul său suburban, ţinând cont că acest teritoriu constituie rezerva de dezvoltare pentru municipiu.

Lucrarea de faţă încearcă să evidenţieze principiile majore, direcţiile şi conceptele amenajării acestei categorii teritoriale printr-un set de politici complexe concentrate în plan urban-local, regional, sectorial, în vederea realizării unui echilibru la nivelul dezvoltării locale.
Studiul reprezintă un instrument ştiinţific venit în sprijinul administraţiei publice locale, cu ajutorul căruia se vor stabili şi ierarhiza problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente la nivelul acestei zone. De asemenea, se vor contura măsurile optime privind aspectele locuirii urbane, cu efecte asupra limitării mobilităţii urbane, a exploatării şi gestionării judicioase a resurselor, gestionării factorilor de risc, dezvoltării armonioase şi continue a mediului natural şi antropic, în scopul încurajării unei autonomii locale în coordonarea şi gestionarea dezvoltării durabile a municipiului Bistriţa.Studiul privind amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistriţa, conform caietului de sarcini, poate fi considerat un document de tip PATA (Plan de Amanajare a Teritoriului Administrativ) cu caracter mixt, director dar şi normativ, menit să realizeze concretizarea strategiilor sectoriale în teritoriu şi să contribuie la soluţionarea unor probleme specifice apărute în anumite zone din extravilan datorită dezvoltării urbanistice explozive a municipiului Bistriţa
[full text]
.
 

MICEȘTI (MICUȘ), UN SAT TRANSILVĂNEAN

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013
ISBN: 978-973-595-582-3

Satul reprezintă locul sacru al plămădirii noastre ca neam, acel spaţiu inconfundabil şi încărcat deopotrivă de infinită bunătate şi căldură, unde ne-am deprins să preţuim din fragedă pruncie, ca nimeni alţii, gustul dulce al strujelei de pâine, durată din mâinile butucănoase şi crăpate de prea multă trudă a taţilor şi mamelor noastre, locul deselor reîntoarceri după repetate rătăciri ori înfrângeri. Pentru noi satul este locul de îngropăciune şi al bucuriei revederii, locul de împăcare, de linişte, de muncă neobosită, de reîmprospătare, de reculegere, de dreptate şi de putere.

Pentru noi satul este locul sacru de proprietate. Pentru noi patria se confundă cu satul!
Prin satul nostru am făcut, facem şi vom face mereu paşi drepţi şi hotărâţi spre lume, întru demnitate şi eternă recunoaştere a neamului în constelaţia civilizaţiilor planetare. De aceea, cuvine-se să-l cinstim, la zile alese ca aceasta, să-l sprijinim cu toată fiinţa noastră şi să nu uităm niciodată că numai aici suntem acasă.
Despre viaţa şi locurile unei comunităţi poate să scrie oricine, dacă le are puţin cu deprinderea utilizării penelului. Dar numai aceia care sunt legaţi organic de glia satului natal pot scrie cu patos şi obiectivitate, numai ei pot readuce în arena timpului actual o lume mirifică pe care o invocăm şi o evocăm mai des, odată cu trecerea timpului. Fiecare fiinţă umană este ancorată în două coordonate majore: timpul şi locul. Noi ne-am născut într-un timp şi într-un loc anume, inexistent în altă parte pe mapamond, satul Miceşti (Micuş) pe care îl evocăm, atât cât ne pricepem, în prezenta scriere. Cu timpul şi cu locul nostru sacru de naştere suntem logodiţi, până facem transferul în veşnicie. Chiar şi după aceea! Suntem legaţi cu invizibile şi trainice fire, suntem pironiţi, de voie ori de nevoie, de matricea locurilor natale, de la Văratici şi de la Soc şi până pe Hiş, de la Cherpiniu şi până la Alace, şi-n tot lungul văii Micuşului, pe care curge de milenii, fără încetare, fiorul neamului nostru micuşenesc.
Prin prezenta scriere, facem cuvenita restituire a memoriei celor care s-au petrecut prin vreme şi s-au jertfit pentru satul natal. Ce dovadă mai peremptorie putem aduce, de iubire faţă de glia străbună, decât reîntoarcerea acasă a celor cinci „fii rătăcitori” ai Micuşului de pe „pământul făgăduinţei”, unde sperau în mântuirea lor economică?! (cei care au emigrat în Statele Unite între anii 1914-1920).
Pentru noi satul natal se confundă cu Patria. Îngemănarea sinergică a iubirilor mai multor „patrii”, satele şi oraşele noastre, generează iubirea de Marea Patrie, supusă astăzi, la nemeritate şi grele încercări de către neadecvaţii naţiunii.
Pe aceia care şi-au bătăt joc de satul natal, de oamenii locului, şi nu numai, de pe poziţia funcţiilor vremelnice pe care le-au ocupat şi le ocupă în jilţurile instituţionale, decându-se la furtul pământurilor celor nevoiaşi, la falsuri şi la prinderea în horă turbată a jafului local şi naţional, acuzând răul sprijiniţi în pungă, cuvine-se să le ştergem numele şi urma neamului de pe aceste file. Ei fac parte din tagma mişeilor naţiunii, a cărăr rost şi loc este hărăzit a fi în latrina spurcată a istoriei noastre.
Ei se află în afara timpului şi a locurilor natale.
I-am înserat în prezenta scriere şi pe cei care şi-au găsit rostul existenţial în satul nostru adoptiv, zicându-le binemeritatul „Bun Venit!” Dorim cu ardoare să se înscrie şi ei în acest „«melting-pot» rural”, întru bunăstarea lor, a familiilor lor, şi a întregii suflări rurale de pe mândra vale a Micuşului [full text].