Membrii Centrului de Cercetare a Aşezărilor şi Urbanism au publicat următoarele cărţi:

 

AȘEZĂRILE DIN MUNȚII APUSENI

SURD Vasile, CONSTANTIN Veronica, NICULA Alexandru-Sabin
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2017
ISBN: 978-606-37-0096-5

Munții Apuseni reprezintă cel mai populat sector din seria Carpaților Românești. Din timpuri străvechi locuitorii Țării de Piatră s-au impus în conștiința națională prin hărnicie, iscusință, dârzenie și neîncetate zbateri pentru libertate și neatârnare. Horea, Cloșca și Crișan – martirii Răscoalei țărănești de la 1784 și Avram Iancu – căpetenia instruită și justițiară a Revoluției de la 1848, sunt și vor rămâne repere cardinale și cvasiprezente în conștiința și sufletul fiecărui locuitor al Munților Apuseni și al României.

Munții Apuseni sunt Comoara Țării, prin bogatele și variatele resurse ale subsolului dintre care ca importanță, primatul îl ocupă aurul.
Studiul de față este unul de factură geografică care încearcă să surprindă aspectele generale și particulare ale locuirii acestui areal montan, pe cât de cunoscut istoricește pe atât de disputat de către diriguitorii străini de ieri, și de cei autohtoni, de azi. Întrucât informația statistică disponibilă, centralizată și accesibilă se referă prin excelență la unitățile administrativ-teritoriale, (denumite în conținutul cărții UAT-uri) și la localități ca așezări cu statut administrativ, am adoptat termenul de așezări ca fiind mai comprehensiv întrucât înglobează deopotrivă și localități și „puncte locuite” cu denumiri proprii consacrate de timpuriu, unele de locuire permanentă, altele temporare (sălașe și mutături), care nu sunt cuprinse în nomenclatorul administrativ. Adeseori, s-a inserat în prezenta lucrare semnul echivalenței între localitate și așezare, mai degrabă din considerente cutumiare (geografice), ci nicidecum de factură structural-confuză, studiile și planurile de amenajare spațială actuale operând exclusiv cu noțiunea de localitate. Cartea intitulată Așezările din Munții Apuseni apare sub egida Centrului de Cercetare a Așezărilor și Urbanism, Facultatea de Geografie, Universitatea Babeș-Bolyai, fiind rezultatul colaborării celor trei autori pe parcursul a mai bine de cinci ani |full text|.

 

ORAȘE MAGNET. MIGRAȚIE ȘI NAVETISM ÎN ROMÂNIA

CRISTEA Marius, MARE Codruța, MOLDOVAN Ciprian, CHINA Andreea, FAROLE Thomas, VINȚAN Adina, PARK Jane, GARRET Keith Patrick, IONESCU-HEROIU Marcel
World Bank Group, București, 2017
ISBN: 978-973-0-24659-9

România este țara cu cea mai rapidă creștere economică din UE, principalele motoare ale acestei creșteri fiind municipiul București și orașele secundare ale țării. Însă în timp ce Bucureștiul a atins niveluri de productivitate comparabile cu cele înregistrate în alte capitale ale Uniunii, orașele secundare din România se află în continuare destul de departe de a concura de pe poziții egale cu orașele secundare din UE. Fără consolidarea acestor orașe secundare, economia României nu poate susține creșterea din anii următori.

Cele mai competitive orașe secundare sunt cele care se dovedesc cele mai pricepute în atragerea populației, a investițiilor și a turiștilor. Raportul de față analizează orașele care au reușit cel mai bine să atragă populația migrantă și navetiștii și propune o serie de recomandări pentru creșterea atractivității și competitivității orașelor secundare. În cele ce urmează, vom dezbate principalele constatări și propuneri ale raportului |full text|.

 

UNDERSTANDING AIR QUALITY UNDER DIFFERENT WEATHER AND CLIMATE CONDITIONS IN THE PANNONIAN BASIN

BARTÓK Blanka, CROITORU Adina-Eliza, FIRANJ SREMAC Ana, GRISOGONO Branko, JERICEVIC Amela, LALIC Branislava, SEMENOVA Inna, PRTENJAK TELIŠMAN Maja, WEIDINGER Tamás, BARANKA Györgyi, BOZÓ László, FERENCZI Zita, LABANCZ Kriszta, LÁZÁR Dóra, MACHON Attila, SZINTAI Balázs
Edited by WEIDINGER Tamás
ISBN: 978-963-284-927-0
Publisher: Department of Meteorology, Eötvös Loránd University, Budapest

 

PannEx is a mosaic word (Pannonian Experiment) referring to the long term cooperation in the region of the Carpathian Basin in the fields of meteorology, environmental protection and hydrology. The cooperation programme began in 2015 in Osijek, Croatia. PannEx is
becoming a Regional Hydroclimate Project (RHP) of the Global Energy and Water Exchanges Project (GEWEX) of the World Climate Research Programme (WCRP). GEWEX aims to observe, understand and model the hydrological cycle and energy fluxes in the Earth's atmosphere and at the surface. It proceeds by means of an integrated program of research, observations and science activities that focus on the atmospheric, terrestrial, radiative, hydrological, coupled processes and interactions that determine the global and regional hydrological cycle, radiation and energy transitions, and their involvement in climate change. The almost closed structure of the Pannonian Basin makes it a very good natural laboratory for the study of the water and energy cycles, focusing on the physical processes of relevance. The PannEx area involves the Carpathian Basin and surrounding areas that give possibilities for investigation of the regional effects of the Pannonian Basin on the weather and climate system. (projectpannex/home). The structure of PannEx was formed during the Osijek Workshop. The next step was the official invitation from GEWEX for the formation of the so called cooperation White Book.
The program consists of 5 Flagship Questions (FQ1 – FQ5):
 adaptation of agronomic activities to weather and climate extremes;
 understanding of air quality under different weather and climate conditions;
 continued sustainable development;
 water management, droughts and floods;
 education, knowledge transfer and outreach;
and three Cross Cutting questions (CC1 – CC3), which give the technical and scientific background of the flagship questions:
 data and knowledge rescue and consolidation;
 process modelling;
 development and validation of modelling tools.
The main goal of the present publication (first issue of PannEx material) is to overview the background material for the second chapter of the White Book (FQ2) on the environmental problems of the Pannonian Basin connected with the soil, water and atmosphere in the present and future climates.
We hope this booklet provides a good starting point for future planning of regional scientific activity and for better understanding of the climate system, environmental (air quality) problems and surface-atmosphere interactions in the Carpathian Basin |full text|.
 

INFRASTRUCTURI PENTRU PRACTICAREA SPORTURILOR DIN ROMÂNIA

SURD Vasile, BRUCKNER Leonard, PUȘCAȘU Adina Maria, BĂRĂIAN-SURD Stanca-Dacia, SURD Silvia-Adriana
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2015
ISBN: 978-973-595-773-5

Prezenta carte aduce în lumină un tip aparte de infrastructuri teritoriale, cele pentru practicarea sporturilor. Grație armoniei geografice a teritoriului național și experienței culturale a poporului român, astăzi România dispune de întreaga gamă de infrastructuri sportive consacrate la nivel european și mondial, începând cu stadioanele moderne și finalizând cu punerea în evidență a unor segmente teritoriale naturale (cursuri de apă, abrupturi stâncoase  etc.) care susțin practicarea

unor sporturi „specifice” (alpinism, rafting, caiac etc.). „Punerea în temă” se realizează printr-o prezentare a cadrului natural și a celui uman al României, pentru a facilita localizarea plan-spațială și a înțelege mai bine contextul în ansamblu, în cadrul căruia s-a edificat marea varietate a infrastructurilor pentru practicarea sportului în România.
Astăzi, țara noastră dispune de infrastructuri pentru sport extrem de variate, situate pe un ecart valoric foarte larg, care, în general, mai suportă adaosuri investiționale pentru modernizare, în paralel cu modernizarea de ansamblu a infrastructurilor rutiere și feroviare la nivel național.
Prezenta carte este utilă unui spectru larg de cititori, dar se adresează în primul rând decidenților de la nivele superioare și celor care conduc destinele sportului național, pe diverse ramuri și compartimente |full text|.
 

MICEȘTI (MICUȘ), JUDEȚUL CLUJ. OAMENI ȘI OBICEIURI

SURD Vasile, BĂRĂIAN-SURD Stanca Dacia, SURD Silvia-Adriana, SURD Gheorghe
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013
ISBN: 978-973-595-559-5

Satul Micești se află situat pe îngusta, frumoasa şi ospitaliera vale a Micuşului, la cca. 3 km amonte de confluenţa acesteia cu valea Hăşdatelor, în perimetrul satului Petreştii de Jos. De aici, cele două văi îngemănate dau „asaltul final” pentru traversarea Cheilor Turzii, interpuse maiestuos şi falnic în faţa spaţiului depresionar, care se întinde până la vârful Peana (825 m) şi poalele sudice ale Dealului Feleacului. Din punct de vedere administrativ, satul aparţine de comuna Tureni, jud. Cluj.

Până în anul 1968, odată cu adoptarea noii legi administrativ-teritoriale, satul a funcţionat ca unitate de centru administrativ comunal, având arondate satele Sălişte, Deleni şi cătunul Casele Miceşti.
În anul 1935, intrau în componenţa comunei Miceşti şi satele Crăieşti şi Deleni. Vecinătăţile actuale ale satului sunt: la nord, municipiul Cluj-Napoca, cu colonia Făget, Feleacu cu Casele Miceşti, la nord-vest şi vest Ciurila şi Sălişte, la sud-vest Crăieşti, la sud Tureni şi Deleni, la est Vâlcele şi la est-sud-est, Comşeşti.
Din punct de vedere al unităţilor de relief majore, satul aparţine complexului depresionar Iara-Hăşdate, ce se desfăşoară de la poalele Muntelui Mare şi până la cumpăna de ape ce separă bazinul Văii Racilor de cel al văii Micuşului între Dealul Feleacului şi extremitatea estică a Cheilor Turzii (cariera de calcar Sănduleşti). Bariera calcaroasă a Cheilor Turzii, Stogul Bertişului şi defileul Ierii de la Surduc, închid sectorul depresionar înspre sud-sud-vest. Spre nord, Dealul Feleacului şi cumpăna de ape între afluenţii Ierii şi cei ai Someşului Mic realizează limita în acest sector. În raport cu coordonatele cartografice, satul se află situat la intersecţia paralelei de 460 38’ 3’’ latitudine nordică, cu meridianul de 230 37’ longitudine estică. Paralela de 460 38’ 3’’ latitudine nordică intersectează vatra satului pe direcţie Est-Vest, prin turnul bisericii satului. Până la Polul Nord distanţa este de 5174,4 km iar până la Ecuator de 5830,8 km (arcul de meridian = 111,3 km). Faţă de meridianul 00 (Greenwich), satul se află la distanţa de 2619 km, 754 m.
Lungimea vetrei satului în actualul intravilan este de cca 5 km, de la Victoru Ciotului până la Fasolea.
Lăţimea maximă a vetrei satului este de cca 500 m între Labul de la Ciurba şi Labul lui Avel. De la Casele Miceşti, limita nordică şi până la limita sudică cu satul Deleni (Indol) distanţa este de cca. 10 km. Lăţimea cea mai mare a hotarului este între Ogrăzele (vest) şi Capu Pădurii (est), (5 km). Din centrul satului, unde se află şcoala şi monumentul eroilor, şi până în centrul satului Tureni, sediu de comună, distanţa este de 6,5 km iar până la şoseaua asfaltată E 60 (DN 1), de 8 km. Faţă de Cluj-Napoca, prin Tureni, distanţa este de 25 km iar faţă de Turda, 15 km. Pe drumul sătesc ce urmează cursul văii Micuşului pe la Văratici, Casele Miceşti (Pe Deal), Făget, Dâmbul Verde, distanţa între sat şi Cluj-Napoca este de 16 km. Faţă de satele limitrofe, distanţele pe drumurile cele mai scurte, folosite astăzi şi în trecut, sunt următoarele: Sălişte – 3 km, pe drumul de la Şipotul Mare; Deleni (Indol) – 3 km, pe drumul prin Bodeş; Comşeşti (Comţâg) – 4,5 km, pe drumul de la Capu Pădurii; Vâlcele (Banabic) – 3,5 km, pe drumul în pantă de la Vâlcea; Crăeşti (Făgădaie) – 3 km. Aceste drumuri săteşti erau mai active şi în trecut, când elevii din clasele I-VII din satele Deleni, Sălişte şi Crăieşti (Făgădaie) veneau zilnic la Şcoala din Miceşti.
În anul 1968, odată cu strămutarea centrului de comună la Tureni şi arondarea satelor mai sus amintite la alte comune (Deleni şi Crăieşti, la Petreştii de Jos, Sălişte, la Ciurila), interesul pentru Miceşti s-a redus substanţial, aceste drumuri fiind utilizate ocazional, pentru accesul la pădure ori la hotarul satului.
În anul 2010 s-a dat în exploatare tronsonul autostrăzii „Transilvania” (A 3), între Câmpia Turzii şi Gilău, ce se află la cca 2,5 km faţă de sat, în sectorul sud-vestic.
Suprafaţa satului în actualele limite  administrative este de 26,124 km2, din care 1,71 km2 suprafaţa intravilanului. Densitatea generală a populaţiei este de 11 locuitori / km2, iar în intravilan de 169 loc./km2 (289 locuitori în anul 2013) |full text|.

 

MICEȘTI (MICUȘ), UN SAT TRANSILVĂNEAN

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013
ISBN: 978-973-595-582-3

Satul reprezintă locul sacru al plămădirii noastre ca neam, acel spaţiu inconfundabil şi încărcat deopotrivă de infinită bunătate şi căldură, unde ne-am deprins să preţuim din fragedă pruncie, ca nimeni alţii, gustul dulce al strujelei de pâine, durată din mâinile butucănoase şi crăpate de prea multă trudă a taţilor şi mamelor noastre, locul deselor reîntoarceri după repetate rătăciri ori înfrângeri. Pentru noi satul este locul de îngropăciune şi al bucuriei revederii, locul de împăcare, de linişte, de muncă neobosită, de reîmprospătare, de reculegere, de dreptate şi de putere.

Pentru noi satul este locul sacru de proprietate. Pentru noi patria se confundă cu satul!
Prin satul nostru am făcut, facem şi vom face mereu paşi drepţi şi hotărâţi spre lume, întru demnitate şi eternă recunoaştere a neamului în constelaţia civilizaţiilor planetare. De aceea, cuvine-se să-l cinstim, la zile alese ca aceasta, să-l sprijinim cu toată fiinţa noastră şi să nu uităm niciodată că numai aici suntem acasă.
Despre viaţa şi locurile unei comunităţi poate să scrie oricine, dacă le are puţin cu deprinderea utilizării penelului. Dar numai aceia care sunt legaţi organic de glia satului natal pot scrie cu patos şi obiectivitate, numai ei pot readuce în arena timpului actual o lume mirifică pe care o invocăm şi o evocăm mai des, odată cu trecerea timpului. Fiecare fiinţă umană este ancorată în două coordonate majore: timpul şi locul. Noi ne-am născut într-un timp şi într-un loc anume, inexistent în altă parte pe mapamond, satul Miceşti (Micuş) pe care îl evocăm, atât cât ne pricepem, în prezenta scriere. Cu timpul şi cu locul nostru sacru de naştere suntem logodiţi, până facem transferul în veşnicie. Chiar şi după aceea! Suntem legaţi cu invizibile şi trainice fire, suntem pironiţi, de voie ori de nevoie, de matricea locurilor natale, de la Văratici şi de la Soc şi până pe Hiş, de la Cherpiniu şi până la Alace, şi-n tot lungul văii Micuşului, pe care curge de milenii, fără încetare, fiorul neamului nostru micuşenesc.
Prin prezenta scriere, facem cuvenita restituire a memoriei celor care s-au petrecut prin vreme şi s-au jertfit pentru satul natal. Ce dovadă mai peremptorie putem aduce, de iubire faţă de glia străbună, decât reîntoarcerea acasă a celor cinci „fii rătăcitori” ai Micuşului de pe „pământul făgăduinţei”, unde sperau în mântuirea lor economică?! (cei care au emigrat în Statele Unite între anii 1914-1920).
Pentru noi satul natal se confundă cu Patria. Îngemănarea sinergică a iubirilor mai multor „patrii”, satele şi oraşele noastre, generează iubirea de Marea Patrie, supusă astăzi, la nemeritate şi grele încercări de către neadecvaţii naţiunii.
Pe aceia care şi-au bătăt joc de satul natal, de oamenii locului, şi nu numai, de pe poziţia funcţiilor vremelnice pe care le-au ocupat şi le ocupă în jilţurile instituţionale, decându-se la furtul pământurilor celor nevoiaşi, la falsuri şi la prinderea în horă turbată a jafului local şi naţional, acuzând răul sprijiniţi în pungă, cuvine-se să le ştergem numele şi urma neamului de pe aceste file. Ei fac parte din tagma mişeilor naţiunii, a cărăr rost şi loc este hărăzit a fi în latrina spurcată a istoriei noastre.
Ei se află în afara timpului şi a locurilor natale.
I-am înserat în prezenta scriere şi pe cei care şi-au găsit rostul existenţial în satul nostru adoptiv, zicându-le binemeritatul „Bun Venit!” Dorim cu ardoare să se înscrie şi ei în acest „«melting-pot» rural”, întru bunăstarea lor, a familiilor lor, şi a întregii suflări rurale de pe mândra vale a Micuşului |full text|.
 

FUNCȚIILE "TERȚIARE" ALE MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA

PĂCURAR Bogdan-Nicolae
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2011
ISBN: 978-973-595-321-8

Lucrarea de faţă, dincolo de valoarea intrinsecă, este rezultatul unei etape din viaţa autorului: de căutări, de acumulări, de perseverenţă şi tenacitate. Este “plusvaloarea” acumulată de autor prin exploatarea inteligentă a tuturor resurselor: şcoli valoroase precum Universitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea din Viena, carieră profesională în instituţii de marcă (Consiliul Judeţean Cluj; Biroul din Bruxelles al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România), îndrumare spre competenţă, susţinere familială, etc.

Expresie a proiectului de cercetare în cadrul studiilor doctorale – sub îndrumarea profesorului Vasile Surd – prezenta lucrare abordează geografia municipiului Cluj-Napoca prin construcţia unui proiect de cercetare bazat pe: spirit de observaţie; spirit novator; acumulare
competentă; perspectivă axiologică şi epistemologică originală.
Prezenta carte oferă cititorului câmpuri gnoseologice originale şi valoroase precum:
- abordarea funcţionalistă a geosistemului urban Cluj-Napoca;
- concepte novatoare asupra oraşului (ca geosistem), asupra funcţiilor sale, concretizate prin avansarea unor definiţii şi fundamentări originale;
- o nouă taxonomie a funcţiilor aşezărilor (oraş şi sat) şi a municipiului Cluj-Napoca în mod particular;
- o metodă de analiză geografică a municipiului Cluj-Napoca prin exploatarea şi combinarea novatoare a analizei “sistemelor teritoriale” cu metodele euristice şi aporetică;
- avansează într-o formulă originală o nouă concepţie de abordare a oraşului din perspectiva unei noi etape a abordării geografice – etapa geografiei manageriale.
Lucrarea, prin spiritul său novator, aduce în spaţiul cercetării o perspectivă neatacată în geografia urbană românească: analiza oraşului (Cluj-Napoca) din perspectiva “fenomenului frontierei”. Este un “câmp” care cu siguranţă poate deschide noi căi de cercetare a aşezărilor urbane fie prin construcţii geoucronice, fie prin abordări geoprospective, care pot asigura urbanismului soluţii viabile în spiritul unei evoluţii durabile a oraşului de azi.
Practic, lucrarea de faţă este prima analiză geografică a municipiului Cluj-Napoca într-o abordare sistemică şi funcţionalistă, în câmpul geografiei urbane româneşti |full text|.
 

AMENAJAREA TERITORIULUI SUBURBAN AL MUNICIPIULUI BISTRIȚA

COCEAN Pompei, ZOTIC Vasile, PUIU Viorel, MOLDOVAN Ciprian
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
ISBN: 978-973-610-985-0

Studiul privind amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistriţa a fost elaborat în vederea rezolvării disfuncţionalităţilor teritoriale din extravilanul municipiului (definirii relaţiilor de interdependenţă în domeniul economic, al infrastructurii, al dezvoltării urbanistice, al asigurării nevoii de spaţii verzi şi de agrement, de produse alimentare etc.), al relaţiilor municipiului cu teritoriul său suburban, ţinând cont că acest teritoriu constituie rezerva de dezvoltare pentru municipiu.

Lucrarea de faţă încearcă să evidenţieze principiile majore, direcţiile şi conceptele amenajării acestei categorii teritoriale printr-un set de politici complexe concentrate în plan urban-local, regional, sectorial, în vederea realizării unui echilibru la nivelul dezvoltării locale.
Studiul reprezintă un instrument ştiinţific venit în sprijinul administraţiei publice locale, cu ajutorul căruia se vor stabili şi ierarhiza problemele care afectează principalele procese şi fenomene existente la nivelul acestei zone. De asemenea, se vor contura măsurile optime privind aspectele locuirii urbane, cu efecte asupra limitării mobilităţii urbane, a exploatării şi gestionării judicioase a resurselor, gestionării factorilor de risc, dezvoltării armonioase şi continue a mediului natural şi antropic, în scopul încurajării unei autonomii locale în coordonarea şi gestionarea dezvoltării durabile a municipiului Bistriţa. Studiul privind amenajarea teritoriului suburban al Municipiului Bistriţa, conform caietului de sarcini, poate fi considerat un document de tip PATA (Plan de Amanajare a Teritoriului Administrativ) cu caracter mixt, director dar şi normativ, menit să realizeze concretizarea strategiilor sectoriale în teritoriu şi să contribuie la soluţionarea unor probleme specifice apărute în anumite zone din extravilan datorită dezvoltării urbanistice explozive a municipiului Bistriţa |full text|.
 

PROFESORUL VASILE SURD ÎN AL 65-LEA AN DE VIAȚĂ

ZOTIC Vasile (coordonator)
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2010
ISBN: 978-973-595-135-1

Este greu să exprimi prin cuvinte multitudinea de trăiri, sentimente şi convingeri pe care le ai despre un om pe care îl preţuieşti şi sub îndrumarea căruia te-ai format la rându-i ca om şi specialist.  Este şi mai greu să spui ce simţi atunci când acel om a fost mai mult decât un profesor – un „părinte”, mentor, sfătuitor, deschizător de drumuri... De toate acestea am avut parte din clipa în care l-am cunoscut pe profesorul Vasile SURD în toamna anului 1990, când, încă proaspăt student, venit de pe plaiuri bucovinene, căutam un sens în viaţă.

Încă din primele zile, fiindu-mi şi îndumător de an, i-am simţit căldura sufletească şi omenia care îl caracterizează. Au trecut 20 de ani şi destinul a făcut să-i devin discipol şi coleg de breaslă. În tot acest timp am avut şansa să fiu mereu în preajma Domniei Sale şi poate să-l cunosc suficient de bine încât să pot afirma că, timpul a trecut şi va trece dar Profesorul Vasile SURD este şi va rămâne pentru mine şi mulţi alţii, un om şi exemplu de viaţă trăită spre a dărui tot ce este mai frumos în sufletul unui om – iubire faţă de cel aproape, compasiune, speranţă.  
În lupta continuă care se duce în lume între bine şi rău cei care sunt de partea binelui sunt puţini, din ce în ce mai puţini, pentru că acei oameni pentru a face faţă acestei confruntări trebuie la rândul lor să fie drepţi, cu conştiinţa împăcată, să distingă binele de rău, să aibă o predestinaţie în acest sens, să creadă într-un ideal, să fie modeşti. Profesorul Vasile SURD este unul dintre acei puţini oameni care duce o astfel de luptă, încercând prin exemplul personal, dorinţa de a schimba lucrurile să aducă prinosul său pentru constuirea unei lumi mai bune. În mare parte a şi reuşit, a reuşit şi prin oamenii pe care i-a adunat în jurul său, i-a format şi care vor duce mai departe acestă luptă şi idealuri. Personal, mă număr printre acei oameni care am văzut aceste aspiraţii ale Domniei Sale şi am crescut alături de ele, fapt care mi-a schimbat radical percepţia despre predestinaţia şi sensul vieţii.
Ca om de cultură şi ştiinţă Profesorul Vasile SURD a căutat mereu să intre în miezul dezbaterii ştiinţifice constructive şi din aceasta să extragă esenţa cunoaşterii care mai departe a altoit-o pe realitatea din orizontul geografic apropiat. Drept rezultat această abordare a dat roade şi în cadrul lucrărilor sale ştiinţifice, cursurile didactice predate dar mai ales în cadrul şcolii doctorale şi tezelor de doctorat coordonate a dus abordarea geografică la limita cunoaşterii inovative, dându-i un pronunţat caracter practic-aplicativ.  
Adevărul despre profesorul Vasile SURD a fost de multe ori mistificat, mulţi dintre cei care îl cunosc sau au auzit despre el caracterizându-l în variate moduri în funcţie de interese şi mai ales de percepţie. Aşa s-a ajuns ca în timp unii să-l catalogeze ca fiind un om dur, egoist, vanitos şi chiar rău. Alţii vin la Domnia sa pentru un sfat şi o mână de ajutor atunci când au epuizat toate soluţiile de rezolvare a unor probleme aparent fără ieşire. Această percepţie amalgamată a profesorului Vasile SURD de către cercurile academice şi lumea de rând a dus la mistificarea aparentă a omului Vasile SURD. Această mistificare are şi părţi bune şi părţi rele. Cele bune sunt legate de faptul că astfel OMUL Vasile SURD este dătător de speranţe şi ajutor pentru cei puţini sau mulţi care îl cunosc şi îi cunosc bunătatea sufletească. Părţile rele sunt legate de atribuirea fără temei substanţial a unor caracteristici negative profesorului SURD care în dorinţa sa firească de a stărui asupra adevărului şi bunului simţ a spus lucrurilor pe nume.
Realitatea despre profesorul Vasile SURD, este una simplă şi vine din simplitatea Domniei sale de a fi. Modestia şi onestitatea sunt trasăturile fundamentale ale profesorului Vasile SURD care se manifestă prin tot ce face în fiecare zi a existenţei sale. Această modestie şi onestitate este învăluită în simţul responsabilităţii, colorată cu simţul esteticii şi al frumosului, „condimentată” cu puţin umor şi desăvârşită prin dorinţa de a schimba lumea în bine. Acesta este OMUL şi PROFESORUL Vasile SURD |full text|.
 

MODIFICĂRI STRUCTURALE ALE SPAȚIULUI RURAL DIN ROMANIA CA URMARE A IMPLEMENTĂRII PROGAMULUI CU FINANȚARE EUROPEANĂ SAPARD

ALEXANDRU Diana-Elena
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009
ISBN: 978-973-610-954-6

Punctul de vedere asupra unui subiect la prezentul continuu în contextul socioeconomic şi politic al României - dezvoltarea rurală - va deveni leitmotivul multor exegeze pentru a fi pe deplin analizat şi înţeles. Oricare cercetător îşi trasează coordonatele, după care ilustrează fenomenele şi procesele definitorii pentru clarificarea concluziilor.

Fenomenul (procesul), scopul, modalitatea de abordare şi condiţiile de implementare, coordonatele temporale (contextul socio-economic şi politic, dar şi perioada de derulare a programului de dezvoltare rurală) şi de localizare, beneficiarii şi rezultatul cuantificat constituie punctele de sprijin şi, totodată, elementele explicative care se prezintă sub forma unor exprimări interogatorii de tipul: „Ce?”, „De ce?”, „Cum?”, „Când?”, „Unde?” şi „Cui se adresează?”. Răspunsurile la aceste întrebări conturează imaginea de ansamblu creată de intervenţia comunitară asupra spaţiului naţional, fapt care implică o sintetizare a cercetării detaliate a tuturor aspectelor încadrate în teritoriul delimitat rural, o cercetare coordonată de principii şi obiective, care se clarifică treptat pe măsură ce analiza parcurge traseul clasic de la general la particular, iar în cazul nostru de la particular la general.
Lucrarea se concentrează în jurul unui subiect de actualitate, în privinţa căruia instituţiile administrative naţionale, regionale şi judeţene, manifestă încă un interes vădit. Astfel, programul de asistenţă financiară în perioada de pre-aderare la Uniunea Europeană SAPARD, funcţionarea acestuia în spaţiul rural românesc şi rolul de intermediar jucat în implementarea Planului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, obiect al Politicii Agricole Comune prin politica de dezvoltare rurală în acest interval temporal, prezintă aspecte importante care derivă din specificul acestuia, obiectivele şi axele de dezvoltare, modul de organizare şi implementare, durata şi destinaţia către beneficiari. Concomitent cu prezentarea aspectelor privind funcţionarea programului în teritoriu, se vor analiza aspectele legate de spaţiul rural, suport al obiectivelor de dezvoltare, beneficiarii programului (comunitatea rurală, populaţia agricolă, micii fermieri, întreprinderile mici şi mijlocii, administraţiile locale), cadrul instituţional care îl coordonează şi, nu în ultimul rând, contextul economico-social în care reuşim să surprindem transformările imprimate de o perioadă de tranziţie de la un sistem economic necoordonat şi dezechilibrat, la un statut de economie de piaţă funcţională, determinată de un spaţiu productiv şi competitiv. Acest postulat apare ca o condiţie obligatorie pentru procesul de integrare în Uniunea Europeană, fapt care implică eforturi, mai ales de ordin financiar, pentru alinierea, optimist spus, la piaţa economică a comunităţii |full text|.
 

GEOGRAPHY OF SETTLEMENTS

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009
ISBN: 978-973-610-929-4

The settlements represent the most dynamic structural components of the geographical space, true “headquarters” of the territorial organization. They also represent a synthesis of the ways of life, the historical and cultural experience of the people transposed in the great diversity of the world’s physical and geographical system. The settlements are, for those more than 6 billion inhabitants of our planet, elements of personal identification. The problem of settlements, its dynamism, diversity, the antagonist states and the trends of evolution represent the object of this book.

At the same time, we wish to present the settlements in the light of a correct understanding of their complexity and their primary role in the entire territorial network. In addition, our study wants to be the starting point and also the crystallization of the practice of integrated approach in settlement study, in undeniable interdependence with the management of the geographical space.
First of all this book is addressed to the Geography scientists, but it might be useful to a larger spectrum of readers like those from the field of management and territorial planning, of public administration and urban-planning specialists, economists, servicemen, foresters, agronomists and the experts engaged in politics. In elaborating this paper we started our study from an extremely valuable material, which can be classified as a classic bibliography. In this respect we used mainly the information from the excellent treaty “Urban Geography” written by the French geographers Jaqueline Beaujeau, Garnier and G. Chabot, and translated in Romanian  in the established scientific language, by professor Virgil Gârbacea in 1971. In a great extent we followed and used ideas from the structure of this paper. In the field of the Geography of Rural Settlements, the course of professor Ioan Şandru, “Geography of Rural Settlements. I, The Rural Settlement, Course Notes”, lithographed and presented at the universities of  Iaşi and Debrecen in 1970, was the base of our presentation of the rural settlements divided into the great geographical regions. Even more, we benefited of the clear and elegant synthesis of David Waugh, regarding the settlements, that we processed from the third edition of his Geography treaty (Geography. An Integrated Approach, Surrey, U.K., 2000). In a similar way, we used the information from professor F.S. Hudson’s  book “A Geography of Settlements” Plymouth, 1976, and Fellman J., Getis A., Getis Judith’s book “Human Geography. Landscape of Human Activities” 1990, Dubuque, USA.
Regarding the structure of urban systems, the areas of influence of the settlements and the equilibrium of urban systems, we used as primary source of information the book of professor Ioan Ianoş ”The Cities and the Planning of Geographical Space”, published by the Academic Publishing House in 1978, and the study of our colleagues from Cluj, E. Molnar, A. Maier and N. Ciangă  “Centres and Areas of Convergence in Romania”, 1975.
The synthesis from P.A.T.N., 1998 found in  the chapter ”Settlements”, was taken from the volume ”Territorial Management” by I. Bold and A. Crăciun, „Mirton” Publishing House, 1999. Of an indubitable documentary support was the collection of „Planning” Magazine, partially consulted in the libraries of Leicester and Glasgow Universities.
The information about the spatial distribution and the favourable factors for the development of the urban life we gathered from Professor C. Vandermotten and his collaborators’ treaty „Villes d’Europe. Cartographie comparative”, 1999.
We brought our own contribution to this book by presenting the intimate structures of rural settlements, the energetics of urban system and by defining some ambiguous terms.
Besides the vast informative scientific material, we selected a great number of cartographic materials, without which the explanatory process would become inoperable |full text|.
 

MONOGRAFIA TURISTICĂ A CARPAȚILOR ROMÂNEȘTI

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2008
ISBN: 978-973-610-689-7

Scrierea şi publicarea acestei monografii a avut o iniţiativă „externă”. În anul 1984 distinsa profesoară Jadwiga Waszynska de la Institutul de Geografie al Universităţii Iagelone din Cracovia a făcut un apel către geografii din ţările carpatice de a se întruni şi a pune bazele elaborării Monografiei Turistice a Carpaţilor (din bazinul Vienei până la Porţile de Fier). În aprilie 1985 a avut loc la Cracovia întâlnirea de lucru ce avea să statueze structura acestei lucrări şi termenul de finalizare a acesteia. Au fost prezenţi geografi din toate ţările carpatice care au consimţit mutual la realizarea unei asemenea lucrări. Termenul de predare a lucrării a fost fixat pentru luna mai 1986, urmând ca partea poloneză să realizeze asamblarea întregii lucrări.

Limba engleză a fost stabilită ca limbă de redactare, prezentare şi publicare a lucrării, profesoara Warszynska preluând atribuţiile de coordonare, colectare, asamblare şi publicare a lucrării. Fiind singurul reprezentant român la această reuniune, şi cunoscând preocupările a numeroşi colegi din ţară în domeniul studierii turismului carpatic, am consimţit la realizarea studiului referitor la Carpaţii Româneşti. Astfel, după ce la Cracovia s-a stabilit structura de redactare comună şi modalităţile de asamblare a părţilor,  la reîntoarcerea în ţară am antrenat la realizarea acestei monografii un grup ştiinţific valoros ce cuprinde următoarele persoane: Valeria Velcea, Ioan Velcea şi Bebe Negoescu de la Universitatea Bucureşti, Vasile Surd si Alexandru Savu de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Pompei Cocean de la Institutul Speologic „Emil Racoviţă”, Cluj-Napoca, Ciangă Nicolae de la Institutul de Geografie al Academiei Române, Filiala Cluj, Ioan Bojoi, Ioan Tălabă, Alexandru Tacu de la Universitatea „Al. I. Cuza”, Iaşi şi Martin Olaru de la Muzeul Judeţean din Reşiţa.
În aprilie 1986 lucrarea a fost terminată şi prezentată de către subsemnatul părţii poloneze, la Cracovia. Referenţii ştiinţifici ai lucrării au fost profesorul Berindei Octavian Ignatie din partea română şi profesorul Bronislav Kortus, din partea poloneză. După informaţiile pe care le am până astăzi, celelalte părţi, inclusive cea poloneză, din variate motive, nu au finalizat studiile pentru sectoarele carpatice ce aparţin ţărilor lor, şi ca atare lucrarea nu  a reuşit să fie închegată şi întregită, conform proiectului iniţial.
Profesoara Waszynska a fost pusă în situaţia de a publica în editura institutului polonez doar monografia turistică a Carpaţilor româneşti, doi ani mai târziu, adică în 1988. Înainte de publicare mi-a explicat că raţiuni de ordin tehnic nu permit tipărirea materialului grafic şi cartografic. În ţară am primit 50 exemplare ale acestei monografii, pe care le-am împărţit între coautori, câteva exemplare fiind donate bibliotecii Facultăţii de Geografie din Cluj-Napoca.
În anul 1992, cu ocazia celui de al 27-lea Congres Internaţional de Geografie de la Washington l-am întâlnit pe inimosul bănăţean Ilie Smultea, profesor de ştiinţe politice la renumita universitate Berkely. I-am relatat despre această monografie şi despre faptul că nu am reuşit să o publicăm pentru a fi cunoscută de marele public. Fiind tradusă în limba engleză, profesorul Smultea s-a angajat să o publice la Oakland sub egida editurii „Casa Română”, pe care Domnia Sa o patrona la acea vreme. După aproape 11 luni am primit cinci exemplare din „modelul american”, completat cu partea cartografică (lucrarea a fost expediată din San Francisco, cu… vaporul).
Numărul restrâns de exemplare a acestei lucrări şi faptul că nu poate fi accesibilă unui public mai larg, fiind scrisă în limba engleză, m-au determinat la o retraducere a lucrării în limba română şi publicarea acesteia într-o editură consacrată.
Aşa cum am mai precizat, lucrarea a fost redactată de către un colectiv larg de autori. Cu toată strădania personală de „nivelare”, de aducere la „numitor comun”, se resimte, cum este de altfel firesc, personalitatea stilului de redactare a fiecărui coautor, de autenticitatea afirmaţiilor si calitatea materialului, fiecare fiind responsabil.
Cartea fiind scrisă cu 18 ani în urmă, trebuie să acceptăm, ”volens-nolens”, că unele mutaţii calitative şi de altă natură survenite în structura turismului carpatic nu au fost reflectate (în unele locuri am mai adus, pa cât posibil, informaţia, la zi). Oricum, după opinia noastră, această monografie reprezintă prima sinteză turistică asupra spaţiului carpatic românesc, ce poate face obiectul consultării şi studiului pentru un spectru larg de specialişti.
Remarcăm, ca de altfel şi partea poloneză, redarea hărţilor cu pictograme pentru întreg ansamblu carpatic românesc, realizate după îndelungate şi laborioase investigaţii în teren de către colegii ieşeni Talabă Ioan şi Tacu Alexandru, cu sprijinul grafic al arhitecţilor F. Peduchin şi Ana Stroici. Am adăugat un abundent şi sugestiv material fotografic preluat majoritar de pe internet |full text|.

 

ORGANIZAREA SPAȚIULUI GEOGRAFIC ÎN CULOARUL MUREȘULUI, SECTORUL SEBEȘ-DEVA

ZOTIC Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007
ISBN: 978-973-610-548-7

Structura lucrării prezintă succesiunea obligatorie şi necesară a fazelor şi etapelor de cunoaştere a teritoriului la nivel mezoscalar, cu punerea în evidenţă  a tuturor formelor specifice de organizare, de la cele de ordin natural la cele de factură antropică, ca etape primare, premergătoare ale amenajării teritoriului.
Culoarul Mureşului în sectorul Sebeş-Deva este prezentat în toată complexitatea structurală şi organizaţională a acestuia, o adevarată anamneză asupra unui teritoriu cu puternice fluxuri de tip input şi output, ce concentrează, stochează, tranformă şi distribuie principalele fluxuri de energie, substanţă şi informaţie, procese ce încadrează culoarul în categoria „liniilor de forţă majore” ale spaţiului geografic naţional |full text|.

 

RISCUL DEMOGRAFIC ÎN MUNȚII APUSENI

SURD Vasile, PUIU Viorel, ZOTIC Vasile, MOLDOVAN Ciprian
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2007
ISBN: 978-973-610-626-2

Lucrarea de faţă îşi propune a prezenta aspectele generale şi particulare de ordin teoretic vizând riscul geografic, şi apoi expunerea la un nivel de detaliere minimal a ceea ce semnifică riscul demografic ca parte integrantă a ricului geografic. Riscul demografic este abordat în corelaţie cu activităţile umane şi cadrul general de viaţă al unei populaţii, numeric variabilă. O abordare exclusivă prin cuantificarea şi analiza unor fenomene şi procese demografice intrinseci ar eluda cadrul general (acel „general framework”) în care acestea au loc şi se manifestă

la date şi cu intensităţi diferite. Într-o altă formulare, se pot agrea indicatori ai definirii riscului demografic ca având valabilitate de maximă generalizare pentru diverse categorii teritoriale, dar cu desfăşurare în ”medii diferite”, particulare.
Fără o raportare la teritoriu, studiul riscului demografic este lipsit de relevanţa atât de necesară a „îndreptării„ stărilor critice. De aceea, acest gen de studii devin necesare şi utile la nivelul diverselor unităţi teritoriale, fie acestea delimitate natural sau politico-administrativ pentru că acestea relevă starea socială, sanitară şi economică a unei populaţii, iminenţa sau noniminenţa producerii unor convulsii sociale de amploare şi cauze diverse, ce trebuiesc prevenite ori gestionate de către factorii abilitaţi. În aceeaşi manieră, se pune în evidenţă necesitatea unor ”intervenţii externe” de susţinere, ca un corolar al politicilor economice şi demografice pe care un stat le promovează în raport cu interesele sale prezente şi viitoare |full text|.
 

AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI INFRASTRUCTURI TEHNICE

SURD Vasile, BOLD Ion, ZOTIC Vasile, CHIRA Carmen
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005
ISBN: 973-610-396-X

Organizarea spaţiului geografic şi amenajarea teritoriului reprezintă un domeniu al ştiinţelor geografice poziţionat la interferenţa geografiei fizice, geografiei umane şi a geografiei tehnice, reprezentând sinteza modurilor de stare şi manifestare a obiectelor şi componentelor geografice şi adaptarea progresivă a acestora la nevoile umane. Geografia, ca ştiinţă integratoare despre teritoriu s-a distanţat probabil prea mult de reperele ce vizează amenajarea intrinsecă a teritoriului, adică cea tehnică, după cum şi domeniile tehnice de referinţă au omis ori au subestimat adevărul că orice tip de amenajare teritorială are o determinare geografică.

La un moment dat „exprimarea geografică” devine de neînţeles pentru o gamă largă de practicieni (agronomi, urbanişti, constructori, arhitecţi, silvicultori, economişti, sociologi ş.a.). În acelaşi mod, aceste categorii de specialişti, adâncind, în mod firesc, domeniile lor de investigare şi cele practice, sunt adesea tributarii unei gândiri şi acţiuni spaţiale de tip secvenţial (mă interesează doar randamentul la hectar, durabilitatea unui drum, a unei construcţii, costul lucrărilor etc.). De aceea, noi credem că o „aducere” a geografiei mai aproape de tehnică şi cea a domeniilor tehnice mai aproape de geografie, va rezolva într-un interval de timp rezonabil problema specialiştilor din domeniul organizării spaţiului şi amenajării teritoriului. O profesie nouă, care să distileze în chip organic şi sinergic acele produse intelectuale rezultate din studiul ştiinţelor naturii şi a celor de factură tehnică. Lucarea de faţă se doreşte a fi mai degrabă un demers tehnic, în încercarea de a-l ancora într-un tipar geografic atotcuprinzător |full text|.
 

COMPONENTELE OPERAȚIONALE ALE ORGANIZĂRII SPAȚIULUI GEOGRAFIC

ZOTIC Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005
ISBN: 973-610-397-8

Complexitatea realităţii contemporane, determinată de stările şi structurile complexe ale sistemelor spaţiale geografice, dublată de disfuncţiile apărute în urma gestionării de multe ori în necunoştinţă de cauză ale acestora, de către persoane, mai mult sau mai puţin cunoscătoare ale realităţii geografice, impune concentrarea eforturilor pe toate planurile şi la toate nivelele sociale de stopare a declinul ecologic, social, economic, în care ne aflăm (cu referire specială la România şi la poporul român).

Dacă noi singuri nu ne trezim la realitate, nu conştientizăm situaţia în care ne aflăm, nu ne ajutăm singuri, atunci nu avem decât să ne resemnăm cu deznodământul care va rezulta în urma amplificării disfuncţiilor sistemelor geografice. Ajutorul este în noi înşine iar orice timp pierdut şi gândul, că „mâine” lucrurile se vor rezolva mai uşor este o simplă amăgire şi pierderea timpului de start optim.
Viitorul este în mâinile noastre şi depinde de paşii pe care îi vom face astăzi. Încă nu este totul pierdut, încă se mai poate „recupera viitorul”, care ne poate scăpa. Acestă lucrare se doreşte a fi o mică contribuţie la soluţionarea problemelor majore, cu care se confruntă societatea contemporană şi sprijinirea efortului de rezolvare a problemelor zilei de mâine |full text|.
 

GEOGRAFIE. CLASA a-X-a

SURD Vasile, ZOTIC Vasile, POPA-BOTA Horațiu, ERCHEDI Nicoleta
Editura DACIA, Cluj-Napoca, 2005
ISBN: 973-35-1959-6

Geografia umană, ca şi ramură a geografiei, studiază populaţia, aşezările şi activităţile desfăşurate de către oameni, toate acestea în strânsă relaţie cu factorii mediului natural.
Pornind de la obiectul de studiu al geografiei umane, manualul este structurat în funcţie de succesiunea componentelor principale: geografie politică, geografia populaţiei şi a aşezărilor, geografie economică, marile ansambluri economice şi geopolitice ale lumii.

Prezentul manual este adaptat noii curricule pentru clasa a X-a, care înlocuieşte în cadrul programei şcolare competenţele din programa anterioară, cu sistemul de competenţe generale şi competenţe specifice, construit în condiţiile generalizării învăţământului obligatoriu de zece ani. În consecinţă, manualul, conform programei de geografie pentru clasa a X-a, axată pe Geografie umană, are următoarele elemente de noutate:
- asigură trecerea de la o geografie descriptivă şi enciclopedică la o geografie funcţională, operaţională şi aplicată, deschisă problematicii lumii contemporane;
- asigură perceperea corectă a dimensiunilor spaţiale ale fenomenelor naturale şi umane prin conţinuturi care se bazează pe exemple edificatoare la nivelul Terrei ca întreg, al Europei şi al orizontului local;
- introduce noţiuni noi şi foloseşte terminologie specifică, uşor de asimilat de către elevi;
- conţinutul manualului este axat pe înţelegerea părţii umane (socio-economice) a mediului înconjurător, continuând partea fizică a acestuia;
- conţine o serie de elemente informative complementere care întregesc imaginea de ansamblu a realităţii geografice, iar în unele cazuri o detaliază până la cele mai mici amănunte;
- conţine aplicaţii specifice fiecărei lecţii şi la nivel de capitol, cu rol de stimulare a gândirii creative, logicii şi a analizei corelative.
Prin structura, forma de prezentare grafică şi conţinut, manualul se doreşte a fi un instrument util în însuşirea problematicii de geografie umană, atât pentru elev cât şi pentru  profesor |full text|.
 

PREMISELE CLIMATICE ALE ORGANIZĂRII SPAȚIULUI TURISTIC DIN CARPAȚII MERIDIONALI

ZOTIC Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2005
ISBN: 973-610-049-9

S-a împământenit din ce în ce mai mult, în ultimii ani, ideea de a „schimba aerul”. Toţi ne grăbim să mergem în concediu la munte sau la mare, în circuit pe trasee montane. Ne ducem să ne odihnim, să vizităm obiective turistice, să ne bronzăm, să facem ascensiuni, să ne tratăm în staţiuni etc. De cele mai multe ori, schimbarea decorului, a “aerului”, a ritmului de viaţă ne odihneşte, ne stimulează, ne fortifică. În unele situaţii, aceste evadări au efect negativ asupra stării de sănătate. Şi iată cum resursele bioclimatice ale unei regiuni capătă din ce în ce mai mare importanţă, prin efectele climato-terapeutice a elemente-

lor climatice şi prin valorificare în scopuri de agrement şi recreere a acestora. Turismul,  tratamentul  şi odihna într-un mediu deosebit de cel de acasă şi de la locul de muncă, iarna sau vara, au devenit o permanentă preocupare pentru noi toţi. Dezvoltarea reţelei de staţiuni climatice şi balneo-climatice din Carpaţii Meridionali, extinderea traseelor turistice cu cabane permanente sau temporare, amenajarea unor complexe sportive pentru practicarea sporturilor de iarnă s-au bazat pe inventarierea resurselor climatice şi bioclimatice a acestei regiuni. La aceasta se adaugă cunoaştrea de ape minerale, a peisajului, forma reliefului, vegetaţia, a factorilor economici (căi de acces, distanţe de oraşe etc.). Importante sunt şi cunoaşterea ionizării aerului şi, în special, a ionizării negative, a aerosolilor, a purităţii aerului.
O parte dintre aceşti factori naturali au fost studiaţi în lucrări, începând cu cea apărută în 1906 sub semnătura doctorului Alexandru Saabner Tuduri, intitulată „Apele minerale şi staţiunile climatice din România”. În continuare au apărut o serie de lucrări referitoare la problemele legate de rezervele de ape minerale. Problema influenţei elementelor meteorologice şi climatice asupra organismului uman, precum şi asupra activităţii turistice în ansamblu a constituit un subiect de cercetare în care s-au implicat atât medicii balneoclimatologi, cât şi geografii. Nicolae Topor, cu lucrarea sa „Meteorologie turistică” inaugurează seria acestor lucrări. Au urmat o serie de autori consacraţi în acest domeniu, printre care amintim pe Ion Stăncescu cu lucrarea „Meteorologie şi drumeţie”.
Mai puţină atenţie a fost acordată analizei resurselor bioclimatice a unor regiuni concrete, precum şi a staţiunilor climaterice. Date sumare despre această problemă se găsesc în majoritatea lucrărilor de climă. Printre cei care au încercat să dezvolte această problemă, de o importanţă practică deosebită, enumerăm: Ion Fărcaş şi colaboratorii săi cu articolul „Harta climato-turistică a R. P. Română” apărut în revista Studia Universitas, la care se adaugă articolul „Indicele climato-turistic”. O contribuţie  deosebit de importantă în abordarea problemelor legate de bioclimă o are Elena Teodoreanu cu lucrarea „Bioclima staţiunilor balneoclimaterice din România”, care a constituit un suport teoretico-metodologic important pentru elaborarea lucrării de faţă. La aceste lucrări se adaugă şi cele publicate de Stoicescu Constantin, cum este lucrarea „Factorii naturali de cură din principalele staţiuni balneoclimaterice din România”, în care se abordează şi factorul bioclimă. Mult mai abordate au fost, în schimb, problemele legate de clima Carpaţilor Meridionali despre care s-au scris o serie de lucrări şi articole dintre care amintim: „Clima Bucegilor” de Mihai St. Stoenescu, „Clima culoarului Rucăr-Bran” de Elena Teodoreanu, articolele „Variaţia altitudinală a principalilor parametri climatici  din zona Bâlea-Capra din Masivul Fărăgaş” de Dumitru Ţâştea, „Particularităţile microclimatice ale staţiunilor din Parcul Naţional Retezat” de Ioan Fărcaş, „Câteva caracteristici climatice ale zonei Muntele Mic-Ţarcu” de Raluca şi Alexandru Sabău, care au constituit un valoros material  pentru elaborarea lucrării de faţă.
Pentru viitor se impune necesitatea de a efectua studii mai amănunţite de bioclimă, mai ales în arealele cu prezenţa şi altor obiective turistice, în care omul este nevoit să intre în contact direct cu clima zonei respective. Aceasta a fost şi motivaţia pentru care s-a elaborat lucrarea de faţă, care încearcă să surprindă mai în detaliu resursele bioclimatice ale Carpaţilor Meridionali şi ce rol au acestea pentru turismul montan. La această motivaţie se adaugă şi dragostea pe care noi, geografii, o purtăm naturii, în special munţilor, ce constituie o bogăţie nestemată a unei naţiuni.
De ce abordăm Carpaţii Meridionali în lucrare? Pentru că ei constituie grupa cea mai reprezentativă a Carpaţilor Româneşti în care elementul climă se impune hotărâtor în aspectul peisajului geografic. Toate aceste motivaţii nu duc decât spre o concluzie generală şi anume că o naţiune trebuie să se mândrească cu ce are ea mai frumos, iar noi, românii, ne mândrim cu munţii noştri. Această mândrie înseamnă şi a-i cunoaşte din toate punctele de vedere, iar aspectul climatic şi bioclimatic al munţilor constituie un punct de vedere important în această cunoaştere |full text|.

 

GEOGRAFIA AȘEZĂRILOR

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003
ISBN: 973-610-051-0

Aşezările reprezintă cele mai dinamice structuri componenţiale ale spaţiului geografic, adevărate “centre de comandă” ale organizării teritoriului. Totodată, ele reprezintă sinteza modurilor de viaţă, experienţă istorică şi culturală ale popoarelor, transpuse în marea diversitate a cadrului fizico-geografic planetar. Aşezările sunt, pentru cei peste 6 miliarde de locuitori ai Terrei, elemente de identificare personală. Aducerea în atenţie a problematicii aşezărilor, surprinderea dinamicii, diversităţii, a stărilor lor antagonice şi tendinţelor de evoluţie, face obiectul prezentei cărţi.

Totodată, dorim a prezenta aşezările în lumina unei întelegeri corecte a complexităţii lor şi a rolului de prim ordin pe care acestea îl au în “angrenajele teritoriale” de ansamblu. În plus, demersul nostru se doreşte a fi deschiderea şi cristalizarea practicii abordării integrate a studiului aşezărilor, în interdependenţă peremptorie cu organizarea spaţiului geografic. Prezenta carte se adresează în primul rând geografilor, dar poate fi utilă pentru un spectru mai larg de specialişti cum ar fi cei din domeniul planificării şi amenajării teritoriului, urbanişti, economişti, silvicultori, militari, agronomi etc., administraţia publică şi specialiştilor angajaţi în viaţa politică |full text|.
 

GEODEMOGRAFIE

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2001
ISBN: 973-8095-65-4

Prezenta carte se adresează în primul rând specialiștilor din domeniul geografiei și economiei, dar poate constitui - în opinia noastră - un suport informațional eficient și pentru alte domenii, cum ar fi: sociologia, demografia, planningul tentorial, medicina, dar utilă și publicului interesat de starea demografică mondială. Demersurile realizării acestei cărți, pe lângă abundenta informație bibliografică au fost completate în chip fericit cu stagii și vizite de documentare la universități europene de renume cum ar fi Universityatea din Viena, Unversitatea

Comenius din Bratislava, Universitatea Jagellonski din Cracovia, Universitatea Bayerische Julius-Maximilians din Würzburg, Universitatea Eberhard-Karls din Tübingen, Universitatea Lomonosov din Moscova, Universitatea Glasgow, Universitatea Leicester, Universitatea Liberă din Bruxelles și Institutul de Geografie din Novi Sad. Măsura în care prezenta carte răspunde nevoilor de formare și informare o lăsăm pe seama celor care, sperăm că vor consulta această lucrare |full text|.
 

GEOGRAFIA DEZVOLTĂRII ȘI A DECALAJELOR ECONOMICE CONTEMPORANE

SURD Vasile
Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997
ISBN: 973-9261-23-X

Termenul de economie derivă din grecescul „oikonomos" unde „oikos" are înţelesul de gospodărire casnică, iar „nomos" cel de lege.
Aristotel defineşte în mod creativ şi util economia, ca fiind "arta de a acumula bunurile necesare traiului şi folositoare comunităţii". Termenul opus economiei este hrematislica, adică arta de a obţine bani de dragul banilor. În accepţiunea cea mai largă, economia reprezintă ansamblul de acţiuni ale unei comunităţi umane care are drept scop producerea şi consumul de bunuri.

Realizarea acestui scop presupune o acţiune conştientă asupra mediului înconjurător, dar şi alte activităţi, cum ar fi repartiţia şi schimbul. Conform Dicţionarului de Economie Politică (1974), „economia reprezintă ansamblul relaţiilor sociale de producţie istoriceşte determinat de dezvoltarea forţelor de producţie, domeniul vieţii sociale în care se desfăşoară producţia, repartiţia, schimbul şi consumul bunurilor materiale şi serviciilor economice".
În etapa actuală de dezvoltare istorică, socială şi economică a omenirii se disting două tipuri majore de economii: economiile naţionale şi economia mondială.
Economia naţională reprezintă un sistem complex de activităţi economice din sfera productivă şi neproductivă, istoriceşte constituit în cadrul unei ţări, al unei naţiuni. Este o unitate rezultată din dezvoltarea schimbului reciproc de activităţi între membrii comunităţii umane ce trăieşte pe ansamblul teritoriului unui stat naţional. Economia naţională apare în perioada trecerii de la feudalism la capitalism, când s-a conturat procesul de formare a naţiunilor şi statelor centralizate. Momentul decisiv în procesul de constituire a economiei naţionale îl reprezintă formarea pieţei interne (naţionale), fenomen declanşat atât de factori economici (dezvoltarea forţelor de producţie), demografici (creşterea populaţiei), cât şi politici (revoluţiile burgheze şi formarea statelor centralizate).
Economia mondială se compune din ansamblul economiilor naţionale ale statelor lumii, privite în interdependenţă complexă şi contradictorie a legăturilor lor economice stabilite pe planul comerţului exterior, cooperării în producţie, în ştiinţă şi tehnologie, prestări de servicii internaţionale, a relaţiilor externe valutare şi de credit. Baza materială a legăturilor economice dintre popoare şi implicit a formării economiei mondiale o reprezintă diviziunea internaţională a muncii.
Aceasta reprezintă cea mai avansată formă a diviziunii teritoriale a muncii. Formarea pieţei mondiale şi, odată cu ea, cea a economici mondiale, a început în secolul al XVI-lea, ca urmare a marilor descoperiri geografice de la sfârşitul secolului al XV-lea.
Circuitul economic mondial este reprezeutat de către totalitatea fluxurilor economice internaţionale privite - nu ca o însumare aritmetică - ci în strânsa lor interdependenţă. El este rezultatul diviziunii mondiale a muncii. Participarea statelor la circuitul economic mondial depinde de gradul de dezvoltare a economiei naţionale şi de gradul de specializare a acestora. Raţiunea de a fi a circuitului economic mondial este dictată de existenţa şi adâncirea diviziunii mondiale a muncii, a specializării economiilor naţionale în anumite direcţii, în scopul valorificării optime a unor resurse, variate ca provenienţă, mod de prezentare şi structură, pe piaţa mondială |full text|.

 

POPULAȚIA, AȘEZĂRILE ȘI ECONOMIA MONDIALĂ. SINTEZĂ GEOGRAFICĂ

SURD Vasile
Editura DACIA, Cluj-Napoca, 1982

Lumea contemporană în ansamblul ei este marcată de schimbări rapide a căror înregistrare statistică îmbracă — pentru cel care încearcă chiar numai o sinteză parţială — caracterul perisabilităţii. Schimbările rapide de care aminteam se petrec atît în domeniul social-politic şi economic, cit şi în modificarea de ansamblu a calităţii mediului înconjurător la scară planetară. Două sînt elementele care marchează aceste schimbări, de cele mai multe ori cu caracter ireversibil: creşterea rapidă a populaţiei globului în etapa actuală; dezvoltarea tehnologică ca urmare a progreselor înregis­trate în diversele ramuri ale ştiinţei. Legat de cele două elemente au loc modificări tot atît de rapide în domeniul condiţiilor de habitat, care îşi pun am­prenta în modul cel mai expresiv asupra peisajului geografic al Terrei.

Cine şi-ar fi închipuit cu două secole în urmă că faţada nord-est atlantică a S.U.A. va deveni într-o erapă isto­rică scurtă un teritoriu ce concentrează cel mai gigantic or­ganism urban cunoscut vreodată? Care vizionar al secolelor trecute, pătrunse de gîndirea progresistă a Renaşterii a cugetat că „banalele" resurse naturale — apa şi aerul — sînt totuşi limitate? Graţie exploziei informaţionale, sursele de documen­tare au devenit din ce în ce mai numeroase, mai detaliere şi uneori chiar contradictorii.Nu sînt exceptate situaţiile în care din diverse motive sursele de informaţie în general, dar mai ales cele de ordin statistic asupra unor teritorii, regiuni geografice sau ţări, lipsesc ori sînt incomplete. De aici dificul­tatea realizării unor sinteze riguros argumentate. Nu sînt rare cazurile în care informaţia statistică de un anumit gen nu a fost reînoită.
Am încercat în cartea de faţă să realizăm ,,o fotografie" a realităţii lumii contemporane privită prin prisma celor trei elem,ente componente şi modificatoare a peisajului Terrei, în perspectivă geografică: populaţie, aşezările umane şi economia
Am utilizat o gamă largă de surse informaţional-statistice, luînd ca bază cele oferite de către O.N.U. şi organismele sale specializate (F.A.O., O.M.S. etc). De un real folos ne-au fost studiile de sinteză sub formă de rapoarte ale F.A.O, şi manua­lele universitare realizate pe diferite domenii, cum ar fi cel demografic, economic ori al aşezărilor umane. O parte din ele­mentele cuprinse în cadrul cărţii au fost tratate pe seama experienţei şi emoţiei personale trăite cu ocazia vizitării se­diului O.N.U. la New York, a altor obiective şi oraşe nord-americane, precum şi a unei însemnate părţi a Europei.
Utilitatea şi ineditul informaţional-cartografic al cărţii le lăsăm pe seama aprecierii cititorului |full text|.